în zori


de Radu Liviu Dan

 

în zori
pe sâni de spuză
sacrificarea laptelui
flori de cireș
mugure de sărut
îngemănat
pe alei de liliac
în zori pe sâni
glas de miei
dilatare de timp
mai știi
acoperită de flori
sărutam grădina
care erai Tu

Geneza


de Cornelia Romascu

de Cornelia Romascu

Când m-a desprins din tine,
Dumnezeu, nu s-a gândit ca,
fără mine, nu poți fi întreg,
ca-s coasta ta și vei simți mereu
ca undeva, în tine-i locul meu.
Primește-mă, așadar, sunt trupul tău,
pe care adesea, în taina, l-ai dorit
sunt bucățica de carne la care-ai jinduit
când foamea trupului te-a copleșit.
De vrei te satur și te adap,
la sânu-mi cald mereu te voi primi,
de suferinți te scutur și te scap
și sângele-mi cu al tău îl voi uni.
Iar rodul tău îl voi iubi,
mai mult decât pe mine vreodată,
asa cum D-zeu iubindu-te,
pe mine ție m-a dat, toată.

Va veni o vreme


de Mihăiță Macoveanu

de Mihăiță Macoveanu

Să nu lăsăm în urmă amintiri
Clădite, numai din dezamăgiri
Va veni o vreme, când,
Îi plângem, dar ei nu mai sunt.

Numai părinte să nu fii
Departe de ai tăi copii
Îi vom striga-n neştire,
Plângând prin cimitire.

Copile să nu uiţi vreodata
De-a ta măicuţă şi-al tău tată,
De cei ce te-au făcut ce eşti,
Fără să-ţi ceară să-i iubeşti.

Nu trece de cuvântul lor,
Nici când ţi s-ar părea uşor,
Că nu vor fi când ai să-i vrei,
Singur vei fi…şi fără ei.

Când încă te mai cheamă,
Îmbrăţişează-ţi a ta mamă,
Când încă te mai sună,
Urează-i tatălui zi bună.

Prin lacrimi multe şi suspine
Şi rugăciuni să-ţi fie bine,
Nu se gândesc la viaţa lor,
Ci doar la tine până mor.

Adu-le zâmbet larg pe feţe,
Aşa au vrut să te înveţe,
Să simţi mândrie-n ochii lor,
C-au plâns destul…nu e uşor.

Numai părinte să nu fii,
Departe de ai tăi copii
Îi vom striga-n neştire,
Plângând, prin cimitire.

 

3.11.2012

Dureri de toamnă


de Cezar C. Viziniuck

de Cezar C. Viziniuck

Cerul varsă lacrimi cenușii,
Pământul pare-a fi de sânge;
Totu-n jur pare pustiu…
Totul plânge.

În fagi le sângerează toamna
Și-n van vrea cerul să îi spele.
Mult prea adâncă-i rana…
Totul geme.

Toamnă-i. O toamnă-nsângerată;
Din copaci cad lacrimi de sânge.
Lumea-i îndurerată…
Totul plânge.

Pe case, gemete de toamnă;
Prin păduri, mii de vizuine;
Peste tot o rană…
Totul geme.

Lac de umbra toamna


de Ion Toma Ionescu

de Ion Toma Ionescu

Cum cad literele ca nişte frunze în somn!
Copleşit de toamnă copacul singur
şi-a scuturat chipul într-un lac de umbră.
Pe jos ruginitele semne foşnesc,
hieroglife inconsistente.
Scrisul nu rămâne pe frunzele moarte.
Bastonaşe şi linii frânte…
Doar timpul e veşnic,
drumul sfârşeşte cu ultimul pas.

În căsuţele goale
atârnate de crengi, ale păsărilor
a rămas să cânte vântul

 

La Chișinău, însemn de înaltă prețuire: Lucia Olaru Nenati decorată de Preşedintele Republicii Moldova


Revista Luceafărul

Revista Luceafărul

Lucia Olaru Nenati decorată de Preşedintele Republicii Moldova

In aceste zile de început de toamnă scriitoarea Lucia Olaru Nenati a răspuns invitaţiei de a participa din nou la Congresul Mondial al Eminescologilor organizat la Chişinau de către următoarele instituţii culturale: Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie, Institutul Cultural Român, Centrul Academic Internaţional Eminescu şi la care au fost invitate cu precădere personalităţi din Republica Moldova şi România, dar şi din diferite alte ţări ale lumii precum: Rusia, Ukraina, Italia, China, Chile, Turcia, Albania s.a, preocupate de aprofundarea universului eminescian.

Ca atare, dsa a luat parte la activităţile cuprinse în programul Congresului: comunicări, lansări de cărţi, masă rotundă, inaugurarea unei cafenele literare, sărbătorirea acad. Eugen Simion, Salonul Internaţional de Carte al Bibliotecii Naţionale, deplasări în localităţi din proximitate ş.a., susţinând alocuţiuni şi comunicări adecvate temei generale, şi oferind gazdelor albumul Judeţul Botoşani, editat de Consiliul Judeţean Botoşani şi broşuri editate de Memorialul Eminescu din Ipoteşti, reprezentând deci implicit şi aceste instituţii botoşănene.

Un punct important din desfăşurarea congresului a fost invitarea unora dintre participanţii cu merite deosebite la Reşedinţa de Stat a Republicii Moldova unde s-a desfăşurat o impresionantă ceremonie de acordare a unor decoraţii. Invitaţia adresată scriitoarei botoşănene conţinea următoarea motivaţie:

1. Brevetul si Medalia M. Eminescu, Chisinau, 2013 [800×600]„Stimată doamnă prof. dr. Lucia Olaru Nenati vi se va conferi Medalia „Mihai Eminescu” în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în activitatea de cercetare a moştenirii literare a scriitorului Mihai Eminescu şi pentru contribuţia esenţială la promovarea operei eminesciene şi la dezvoltarea relaţiilor interculturale”.

Grupul celor invitaţi a fost primit la palatul oficial unde, în prezenţa Gărzii de onoare a Republicii Moldova, în acordurile imnului de stat, preşedintele republicii, Nicolae Timofti, a înmânat fiecăruia dintre cei desemnaţi diferitele medalii adecvate personalităţii, activităţii şi meritelor fiecăruia, însoţite de brevetele prezidenţiale.

Lucia Olaru Nenati s-a numărat printre eminescologii (cercetători, traducători, exegeţi, editori promotori ai universului eminescian) din Moldova, din ţară şi din străinătate, cărora li s-a acordat Medalia „Mihai Eminescu” însoţită de brevetul prezidenţial cu brasardă tricoloră, cu imaginea medaliei pe care este gravat chipul lui Eminescu, semnată de preşedintele republicii pe care este scris următorul text:

/Brevetul nr.05390,/ Prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova/ Doamnei Lucia Olaru-Nenati/ I s-a conferit Medalia „Mihai Eminescu”/ Insemnul nr.00247/ Semnat: Preşedintele Republicii Moldova, (semnătura olografă şi ştampila preşedintelui)/

„In alocuţiunea de mulţumire am invocat suprema onoare a unui scriitor şi intelectual dedicat lui Eminescu pe meleagurile originii sale botoşănene de-a primi o decoraţie prezidenţială ce poartă numele său şi, nu în ultimul rând, într-un măreţ imobil situat pe strada „Nicolae Iorga”, acesta fiind originar tot din Botoşani, şi am oferit CD-ul meu cu Cântecele lui Eminescu. Ceremonia a continuat prin ciocnirea cupelor de şampanie şi prin realizarea de fotografii ale celor decoraţi în faţa reşedinţei împreună cu preşedintele statului.” a declarat Lucia Olaru Nenati

De menţionat că aceasta este a doua Medalie Mihai Eminescu primită prin decret al unui preşedinte de stat, după aceea semnată de preşedintele Emil Constantinescu în Anul Eminescu 2000.

3.-Lucia-Olaru-Nenati-multumind-pentru-acordarea-Medaliei-M.-Eminescu-800x60011.-La-Salonul-de-carte-al-Bibliotecii-Nationale-800x6005.-Dupa-decorare-in-fata-Resedintei-de-Stat-800x6007.-Lucia-Olaru-Nenati-cuvantand-la-Congres-800x6004.-Medaliatii-ciocnesc-cupa-de-sampanie-cu-Presedintele-tarii-800x6003.-Lucia-Olaru-Nenati-multumind-pentru-acordarea-Medaliei-M.-Eminescu-800x600

Preluare Revista Luceafărul

joi


de Carmen Enache

de Carmen Enache

o zi dintr-un septembrie
o clipă dintr-o viaţă

singură pe drum
drum ce duce
către capătul lumii
unde se îmbraţişează
cerul cu pământul
sărutând linia infinitului

mă uit în stanga în dreapta
nimeni pe drum
toţi făr’de vise?

cărare bătătorită
pas cu pas
de gândurile mele-
magazin de vise
în colt de infinit

uneori

te zăresc cum treci
dintr-un vis în alt vis
iarăşi şi iarăşi
mareţia privirii tale
striveşte
surâsurile noastre
înflorind tristeţi la reverul buzelor

plata viselor la schimb
pe timp
timpul uimit tace
în veşnicia unei clipe
(îl simţeam fluid pe lângă mine altădat)
cineva şopteşte pe aici nu se mai trece
doar se traieşte

mi-am întins tot cei al meu
un picnic al iubirii
privire, emotie, braţe înălţate la cer
sorbind cu nesaţ din lacrima fericirii
îmbătându-mă cu un strop dintr-un septembrie
părăsită de tot ce am fost
ce am făcut ce am simţit cândva.

Blând se cuibăreşte înc-o toamnă


de Ștefania Pușcalau

de Ștefania Pușcalau

Iar vine toamna şi-i precum un tropot
De cai ce-şi scutură din coame flori,
Şi înserează dangătul de clopot
Într-o tăcere plină de fiori.

Dar astăzi anotimpul nu mai doare…
Blând se cuibăreşte înc-o toamnă
Între un mire ca o împăcare,
Şi a sa copilăroasă doamnă.

Vezi tu, numai iubirea a constrâns
Să crească între noi atâta bine
Şi-n toamna asta să ne fim de-ajuns,
Să nu mai repetăm greşeli şi mâine!

Dar cine să ne-nvețe slăbiciuni
În anotimpuri cu atâtea fețe?
Acum, că am trecut deşertăciuni,
Să reluăm frumoasa tinerețe!

Copyright © Ştefania Puşcalău – 3 septembrie 2013

***


de Dorin Croitor

de Dorin Croitor

e toamnă perisabilă deci vie ,
vie despletită ameţeşte vântul de vin,
vin ploi ca acvarii sinucise în cer,
cer toamnei să-mi traducă şoaptele tale ca dar,
dar ea generoasă mă îmbată uituca de dor,
dor eu umbrei mele prea viu,
viu dacă pot,paşi de frunze mă poartă,
poartă inchisă e zâmbetul toamnei ,râvnită de fur,
fur de uitarea ta ochi planşi de „cârciumărese”

din volumul in pregatire „Cina ratata cu ingerul Aznavour”

Melancolie de toamnă


de Maria Călinescu

de Maria Călinescu

E toamnă
În sufletul viu,
E liniște fără tăcere,
Norocul îl tăinuie luna
Ce împarte lumina,
Nu cere tribut
Trecutului fără-nceput,
Doar ochiului oferă plăcere,
Penelul ce nu-şi are vina
Când mângâie-n culoare
Grădina.

E toamnă,
Marea adoarme
Privind goliciune lunii,
Adoarme în cântec de jale din larg,
Când stele se scurg
Pe rătăcitul catarg.

E toamnă
Pe un trecut zburător,
În picuri de brumă sclipește mult dor,
În sângele care pulsează
Nostalgice vremuri se instalează,
Peste cenușa de vise
Ce se păstrează.

E toamna
Pe unde apuc,
Cerul îmi scutură lacrimi de lut,
Rătăcesc prin amintirea tăcută
Unde cresc flori de cucută,
Gândul îmbracă straie păgâne,
Neguri şi ceaţă-mi fi-vor stăpâne,
De șuieră vântul,
Tristețea îmi spulberă gândul,
Hrănindu-mi cuvântul.